“Yes, one of the benefits of being embarrassingly rich is that you find out if you have syphilis much earlier than the average peasant would.”
― Abigail Barnette, quote from The Boss
“It was like he'd sprung fully-formed from my eighteen-year-old fantasies, the hot History teacher who just couldn't help himself.”
― Abigail Barnette, quote from The Boss
“But the best part of catching Neil in the shower was, hands down, the loud, awful singing.”
― Abigail Barnette, quote from The Boss
“Call me old fashioned, but I kind of enjoy the so-called 'walk of shame.' It's really more a 'walk of pride because I got some.”
― Abigail Barnette, quote from The Boss
“Well, if this place is going down, I’ll just go home. I have hours of Real Housewives DVRed that I have to catch up on.” Holli sounded almost bored at the idea of the top fashion magazine in the country going into a tailspin. Probably because no matter what happened, she would be fine. Holli didn’t have an ego about her job, and would just as happily do cleaning product commercials as high-fashion shoots. I often used her somewhat lackadaisical approach to her career to get some perspective on my own.”
― Abigail Barnette, quote from The Boss
Abigail Barnette
See more on GoodReads
“I almost never say what I really think. Sometimes I’m so full of shit my eyes could turn brown.”
― Emma Chase, quote from Royally Screwed
“I’ll go first, then you follow me, Alex, exactly where I step. Bear will come behind you,” Jordan said. “And remember, only one person on a square at a time.”
She hadn’t been told that before. “Why?”
Jordan grimaced and said, “They’re kind of… booby-trapped.”
“Booby-trapped,” she deadpanned.
He looked at her innocently and shrugged as if to say it wasn’t his fault.
“You know what?” Alex muttered. “I don’t even want to know how you know that.”
― Lynette Noni, quote from Akarnae
“Tyrus stepped down from his dais, and he was blinding like the sun itself with his halo of hair done in the Helionic ceremonial fashion, his effervescent gold ceremonial coat. But in that face that could look utterly ruthless, there was a softness, a need, and he said, 'Nemesis, did you hear her speak?'
I looked up at him, so wary, choking on uncertainty. 'How could I miss it?'
'I did this for you. This was all for you. The universe may deliver itself into my possession, and I'll still feel as though I've lost everything without you by my side. I am madly in love with you, and I hope to all the stars you still feel something for me.”
― S.J. Kincaid, quote from The Diabolic
“Pokrovski cerea mereu ceva, cerea stăruitor, vorbind împleticit, cu limba încătuşată de moarte, iar eu nu pricepeam nimic din vorbele lui. Inima mi se frîngea de durere! Un ceas întreg s-a zbătut aşa, chinuit de o dorinţă; se trudea să facă un semn cu mîinile-i răcite şi iar începea să ceară jalnic, cu glasul răguşit şi surd... Dar vorbele lui nu erau altceva decît un şir de bîiguieli fără nici un înţeles, şi iar nu pricepeam nimic. Rînd pe rînd, îi aduceam lîngă pat pe fiecare dintre cei ai casei, îi dădeam apă, dar el clătina trist din cap. în cele din urmă, am înţeles ce voia: mă ruga să ridic storul de la fereastră şi să deschid obloanele. Voia — pesemne — să se mai uite o dată la lumina zilei, la soare. Am tras storul; dar ziua care abia începea era tristă şi mohorîtă ca şi viaţa nefericită a celui de pe patul de moarte, gata să se stingă. Nici pomeneală de soare! Cerul era acoperit de pîcla deasă a norilor, un cer ploios, mohorît, rece. O ploaie măruntă bătea în fereastră şi se prelingea pe geam în şiroaie reci şi murdare. O zi cenuşie, întunecată. Lumina ei slabă abia pătrundea în odaie, luptînd din greu cu flacăra tremurătoare a candelei din faţa icoanei. Muribundul îmi aruncă o privire plină de o nespusă tristeţe şi clătină din cap. Peste o clipă îşi dădu sufletul. Anna Feodorovna a luat asupră-şi grijile înmormîntării. I-a cumpărat lui Pokrovski coşciugul cel mai de rînd şi a tocmit un cărăuş ca să-l ducă. Dar ca să nu rămînă cumva păgubită de cheltuieîde pe care le făcea, a pus mîna pe toate cărţile şi pe toate lucrurile răposatului. Bătrînul a făcut gură, s-a certat cu ea şi la urmă i-a smuls un teanc de cărţi, pe care le-a vîrît în buzunare, în pălărie, pe unde a putut, şi nu s-a despărţit de ele în toate cele trei zile dinaintea înmormîntării, şi chiar şi atunci cînd a trebuit să se ducă la biserică; în tot acest timp, s-a purtat ca un ieşit din minţi, învîrtindu-se mereu, cu o grijă duioasă, pe lîngă sicriu: ba îndrepta cununiţa cu rugăciunea de dezlegare a mortului, ba aprindea cîte o luminare sau schimba alta. Se vedea cît de colo că nu-şi poate opri gîndul asupra niciunui lucru. Nici măicuţa şi nici Anna Feodorovna n-au fost în biserică la prohod. Măicuţa era bolnavă, iar Anna Feodorovna se pregătise să meargă, dar în ultima clipă s-a certat cu bătrînul Pokrovski şi a rămas acasă. Nu ne-am dus decît bătrînul şi cu mine. In timpul slujbei, m-a cuprins dintr-odată o teamă ciudată, un fel de presimţire a viitorului. Abia de am putut rămîne pînă la urmă în biserică, în sfîrşit, coşciugul a fost închis, bătut în cuie, apoi l-au pus în căruţă şi l-au dus. L-am petrecut numai pînă la capătul străzii. Căruţaşul a pornit-o la trap. Bătrînul s-a luat în fugă după el, plîngînd cu hohote. Plînsul lui tremura şi se frîngea din pricina alergăturii. Sărmanul şi-a pierdut şi pălăria, dar nu s-a oprit ca să şi-o ridice. Ploaia îi uda capul, se stîrnise vîntul, măzărichea rece îi biciuia şi-i înţepa obrazul. Dar bătrînul părea să nu simtă nimic şi alerga cînd de o parte, cînd de alta a căruţei, plîngînd într-una. Poalele hainei lui vechi fîlfîiau în bătaia vîntului ca nişte aripi. Din toate buzunarele îi ieşeau colţuri de cărţi. In mîini avea iarăşi o carte mare, pe care o strîngea cu putere. Trecătorii se descopereau şi-şi făceau cruce. Unii se opreau în loc şi priveau cu uimire la sărmanul bătrîn. Cărţile îi cădeau mereu din buzunare, în noroi. Oamenii îl opreau şi-i arătau cartea pierdută; el o ridica şi pornea iarăşi în fugă pe urma sicriului. La colţul străzii i s-a alăturat o bătrînă cerşetoare, care voia şi dînsa să petreacă mortul... Apoi căruţa a cotit şi n-am mai văzut nimic.”
― Fyodor Dostoyevsky, quote from Poor Folk
“It takes oppression and hardship to stiffen men's guts and put the fire of hell into their thews.”
― Robert E. Howard, quote from Conan of Cimmeria
Freddy and Frederick...
The Bostonians
The Blood of Others
My Notorious Life
Everything and the M...BookQuoters is a community of passionate readers who enjoy sharing the most meaningful, memorable and interesting quotes from great books. As the world communicates more and more via texts, memes and sound bytes, short but profound quotes from books have become more relevant and important. For some of us a quote becomes a mantra, a goal or a philosophy by which we live. For all of us, quotes are a great way to remember a book and to carry with us the author’s best ideas.
We thoughtfully gather quotes from our favorite books, both classic and current, and choose the ones that are most thought-provoking. Each quote represents a book that is interesting, well written and has potential to enhance the reader’s life. We also accept submissions from our visitors and will select the quotes we feel are most appealing to the BookQuoters community.
Founded in 2023, BookQuoters has quickly become a large and vibrant community of people who share an affinity for books. Books are seen by some as a throwback to a previous world; conversely, gleaning the main ideas of a book via a quote or a quick summary is typical of the Information Age but is a habit disdained by some diehard readers. We feel that we have the best of both worlds at BookQuoters; we read books cover-to-cover but offer you some of the highlights. We hope you’ll join us.
